miercuri, 28 septembrie 2011

Azi stateam cu agenda afara, pe o banca... Ma uit in jur, nimeni!!! Singuratate, ratacire! Doar cateva furnici curajoase se plimbau nestingherite... probabil erau ocupate cu strangerea proviziilor!
Uneori ma pierd in linistea singuratatii si de cele mai multe ori ma complac in situatia asta! Sunt zile cand, pur si simplu, "inalt" un zid intre mine si restul lumii, iar atunci devin ca acel copil din film care se ascunde sub plapumioara si asteapta... asteapta... pana cand somnul il fura... Dar totusi exista unele persoane care in starea depresiva le accept langa mine pentru ca ele imi aduc zambetul pe buze cu dispozitia lor buna!
Acum nu va faceti impresia ca sunt un deprimat... nu, nu! De obicei sunt o persoana optimista, vesela, energica...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu